Poze Smirna-Myrrhis odorata

  • Poze Smirna-Myrrhis odorata
  • Poze Smirna-Myrrhis odorata
  • Poze Smirna-Myrrhis odorata
  • Poze Smirna-Myrrhis odorata
  • Poze Smirna-Myrrhis odorata
  • Poze Smirna-Myrrhis odorata
  • Poze Smirna-Myrrhis odorata

Smirna-Myrrhis odorata

Pret: 5 RON

Disponibil in stoc

Taxe de livrare prin posta Romana 12 lei

Smirna-Myrrhis odorata - 10 sem - 5 lei

Smirna-Myrrhis odorata este o plantă erbacee perenă, din familia Apiaceae–lor, fiind singura specie a genului Myrrhis.
Este nativă din zonele montane ale Europei Centrale și de Sud, de la Munții Pirinei până la Munții Caucaz. De-a lungul timpului a fost introdusă și naturalizată în majoritatea colțurilor lumii, pentru proprietățile sale medicinale și aromatice.
În solurile fertile poate fi cultivată cu ușurință din semințe, iar toamna planta poate fi înmulțită prin divizarea tufei.
Smirna este este o plantă ierboasă înaltă, cu tulpina erectă și ramificată, atingând o înălțime de până la 2 m, dacă are condiții optime de dezvoltare.
Frunzele sunt asemănătoare celor de ferigă, penate, fin divizate, de aproximativ 50 de cm lungime.
Sunt foarte dulci, astfel încât, atunci când le mesteci, poți avea senzația că au fost presărate cu zahăr (același lucru este valabil și în cazul tulpinilor).
Întreaga plantă este acoperită de un puf fin si emană o aroma foarte asemănătoare anasonului.
Florile, de 2-4 cm în diametru, de culoare alb spre crem, sunt dispuse în inflorescențe umbeliforme și apar în lunile mai – iunie.
Fructele constau în niște păstăi subțiri, de 1-2 cm lungime și 3-4 mm lățime, care conțin semințele, intens aromate.

De la această plantă aromatică se pot consuma atât frunzele, cât și tulpinile, semințele și rădăcina. Smirna are un miros intens, asemănător cu cel al lemnului dulce și al anasonului, si un gust dulce (în special frunzele și tulpinile). Atât mirosul, cât și gustul, sunt mai intense la planta crudă (frunze, semințe, tulpini); prin uscare, aroma se va pierde în mare parte.
Când smirna este cultivată în scopul recoltării frunzelor, este bine ca tulpinile florale să fie tunse înainte de înflorire, altfel, pe măsură ce planta se maturizează și formează semințe, frunzele își vor pierde aroma specifică.
Frunzele se pot consuma crude, în salate, sau preparate asemănător spanacului, ori adăugate în omlete, sosuri, supe, compoturi, siropuri, dulcețuri, compoturi, tarte de fructe, etc, dar și infuzate sub formă de ceai.
Ele pot fi și uscate, dar, în această variantă, aroma lor nu va mai fi la fel de intensă.
Tulpinile reprezintă un bun substitut celor de țelină.
Rădăcina, atâta vreme cât nu este prea bătrână (situație în care devine fibroasă), poate fi și ea consumată – crudă sau fiartă, adăugată în salate, sosuri, mâncăruri gătite.
Se spune că aceasta este delicioasă atunci când este opărită (sau fiartă) și asezonată cu ulei, sare și oțet.
Rădăcina mai poate fi folosită pentru aromatizarea vinurilor.
Semințele, crude (preferabil, pentru un plus de aromă) sau uscate, pot fi folosite ca mirodenie pentru diferite preparate – salate de fructe, creme, înghețate etc, cărora le conferă o aromă deosebită și o textură ca de nucă; se asortează foarte bine cu deserturile din mere.
De asemenea, pot fi măcinate și amestecate cu alte condimente, pentru asezonarea fripturilor și preparatelor din carne.
Bobocii sunt comestibili și pot fi folosiți ca ornamente pentru prăjituri și salate.
Păstăile tinere pot fi consumate ca atare, ca desert, fiind aromate și dulci.
În pofida aromei sale intense, Smirna nu pare să mai aibă o importanță deosebita în bucătăria contemporană. Fiind rezistentă la temperaturi reci este folositoare însă locuitorilor Scandinaviei (unde este frecvent întâlnită ca plantă de grădină), care se bucură de aroma sa pe tot timpul anului, chiar și în zonele extrem de reci, precum Islanda și Insulele Feroe – aceasta, datorită faptului că Smirna produce frunze proaspete de la sfârșitul iernii, până la începutul iernii viitoare.
Datorită gustului dulce, fructele de Smirnă sunt un bun substituent al anasonului, feniculului si chiar al lemnului dulce; frunzele pot înlocui hasmatuchi-ul și se asortează bine cu amestecul de ierburi aromate “fines herbes”, tipic bucătăriei franceze.
În Scandinavia, Smirna este adesea folosită la aromatizarea compoturilor de fructe și pentru economisirea zaharului, frunzele si tulpinile plantei fiind dulci.
Smirna-Myrrhis odorata poate fi folosită ca adaos în preparatele din fructe în scopul reducerii acidității lor specifice; în acest sens, se potrivește bine cu rubarba, coacăzele și agrișele.
Smirna-Myrrhis odorata are proprietăți carminative (calmează durerile abdominale și favorizează evacuarea gazelor intestinale), expectorante și aperitive (favorizează pofta de mâncare).
Este utilă în tratarea tusei și flatulenței, este un stimulent gentil al digestiei, iar rădăcina are proprietăți antispetice; pe vremuri, aceasta era folosită, sub formă de unguent sau decoct (preparat cu apă, vin sau coniac), pentru a trata guta, rănile infectate, mușcăturile de șarpe și câini turbați.

smirna-myrrhis-odorata

Ca sa ai rezultate bune de germinare poti inmuia semintele in apa in care ai adaugat putin stimulator de germinare Biohumussol , Atonik , Alga Special , apa oxigenata.
ori alte retete
Retete bio,insecticide,fungicide pentru o gradina de vis
Vezi detalii cu apa oxigenata:
• Apa oxigenată nu dăunează plantelor, dimpotrivă, aşa cum ne ajută pe noi, le este de folos şi vegetalelor, ca medicament şi dezinfectant, fertilizator sau îngrăşămînt. Ajută seminţele să germineze mai repede, iar plantele rezultate vor fi mult mai sănătoase. Într-un borcan cu 500 de mililitri de apă distilată adăugaţi peroxid 8% apă şi amestecaţi bine. Puneţi seminţele şi lăsaţi-le la căldură 3-4 ore. Peroxidul de hidrogen poate fi folosit şi pentru a vindeca plantele bolnave. Frunzele plantelor de grădină sau de apartament stropite cu aceeaşi soluţie va alunga dăunătorii, lucru extrem de util mai ales în grădinile de legume. Pentru că este naturală, apa oxigenată nu va dăuna plantelor. Ca îngrăşămînt, înainte de plantarea răsadului, se toarnă o cană cu apă în care aţi pus o lingură de peroxid. Planta va creşte sănătoasă şi nu va fi afectată de dăunători. Un alt beneficiu al apei oxigenate este că previne efectele negative ale excesului de apă. Mai exact, peroxidul de hidrogen nu lasă rădăcinile udate în exces să putrezească, întrucît îi furnizează plantei un nivel ridicat de oxigen. Peroxidul mai poate fi adăugat şi în apa cu care udaţi grădina. Acesta acţionează asemenea clorului, însă nu este toxică.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=sanatate&s_id=142432 

Semintele sunt ambalate in pungute ziplock,
etichetate cu denumirea semintelor.
expediate intr-un plic antisoc.

 


Detalii produs


Categorie: Seminte aromatice si medicinale


Adauga un comentariu: